7 si un pic

Bun, sunt nervoasa, sunt suparata, sunt multe acum. Din simplu motiv ca a trebuit sa retraiesc pentru cateva secunde o experienta destul de naspa atat pentru mine cat si pentru persoana respectiva. A trebuit sa imi aduc aminte de cei 2 ani, de telefoane, mesaje, cuvinte, zambete prostesti si articole dedicate alteatoriu "ei". Nu voiam sa imi amintesc pentru ca aduce la suprafata numai amintiri neplacute si ma transform intr-un copil rusinat fara putere. Acum o sa respir si o sa imi revin. Bendeac, u r my help!

Am un drum de parcurs, lucruri de facut, misiuni de indeplinit si zile de pierdut. Nu pot sa ma intorc in trecut, sa raman pe o bucatica de melodie si sa ma chinui sa uit. E adevarat, prefer sa am viata organizata in listute si prioritati decat sa "calatoresc aiurea". Unii ar zice ca e o metoda de auto-aparare dar nu ma distantez, nu devin imuna la sentimente si nici nu sunt un bloc de gheata ci vreau disciplina (i long for it), vreau o anumita rutina flexibila. Nu mai am chef de jocuri prostesti, de cuvinte traite ieri si nici de "te iubesc"-ul spus la intamplare. Vreau ceva palpabil, ceva pentru azi si maine, ceva ce ma poate intregi. Am alergat fara directie atatia ani sau mai rau mi-am stabilit obiective false, am avut sentimente false, m-am daruit fals. Nu mai vreau sa fiu atat de "putin", vreau sa pot spune ca pot fi.

Nu sustin ca experienta mea e vasta dar am trecut prin diverse situatii si ce am realizat nu a fost deloc in concordanta cu imaginea creata cand eram mai mica. Sunt mai mult decat altruista, am multe momente blank, iar pe moment sunt foarte daruita cauzei...pe moment. Nu sunt mai diferita decat unii oameni dar cred ca alegerile mele sunt surprinzatoare. Nu e ceva doar despre mine, e despre toti cei care simt lipsa, nu se recunosc in anumite faze si se ascund cand inrosesc. E stupid, right? Nu e sau poate ca e sau nu conteaza pentru azi a fost o zi in care m-am simtit bine cu mine, apoi am vrut sa uit ceea ce o simpla adresa de email m-a facut sa traiesc. Probabil ca pana la urma nici eu nu trec chiar asa usor peste toate. Astea fiind spuse...nu dau niciun citat...ci doar o melodie care imi aminteste perfect de o noapte de vara pierduta impreuna cu celelalte 2 luni la fel de irosite...pe o iluzie proasta dar puternica...

Adio pentru a suta oara...