M-am intors. Nu am mai scris de mult, nu am mai repetat ganduri care orbitau haotic si nici sentimente care stationau in locuri interzise. M-am pierdut si m-am adunat, am uitat si am memorat lectii frumoase. Sa fi meritat sau nu tot drumul pana acum, toate zilele in care am zis "da" cand ar fi trebuit sa refuz simandicos, tot timpul aruncat si toate zambetele pe care mi le-am schitat cu greu- nu pot zice , pentru acum ma simt la jumatate unui drum al carui lungime nu o stiu. E sigur ca imi e dor, imi e dor de tine, de muzica, de zilele senine fara grijile de rigoare pentru maine, de diminetele in care nu imi pasa, de pasi spre tine, de mine si energia mea, imi e dor de multe dar cel mai mult imi doResc. Nu le insir, nu mi le stabilesc in minte, nu le scriu si nici nu le tip. Le am, le pastrez, le derulez, si le adun...Asa incep, voi continua...
-
-
Se afișează postările cu eticheta din sfera "Diverse". Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta din sfera "Diverse". Afișați toate postările
duminică, 18 septembrie 2011
marți, 12 aprilie 2011
Azi am inceput un nou capitol, am scris deja cateva pagini si am rupt altele. Azi am rezistat cu brio la prima durere de cap fara scapare. Ma bucur ca am incheiat un volum si ca am lasat acolo oameni de care sper sa nu ma mai impiedic prea curand. Nu il neg, il accept timid sperand sa ma bucure cumva in totalitate. Azi m-am simtit completa si plina de goluri. Azi am invatat ca exista oameni excelenti in ceea ce fac, pasionati, entuziasti, care se bucura de un cod si de un "form" mai mult decat orice. Azi am invatat ca exista prieteni si atat. Azi am mers pe un drum lung dar mi-a placut. Cifre, statistici, planuri, ganduri mari. Dar ieri...Ieri am invatat ca despartirile sunt grele, lipsite de umor si pline promisiuni. Ieri am realizat ca increderea intr-o persoana reprezinta doar o simpla "unealta" pentru ea.
*
Nu imi place cum reactionez in anumite momente, am lipsuri mari, o atitudine care enerveaza in clipe dar mereu am stiut si am demonstrat ca atunci cand dau, dau tot si ma astept sa primesc minimul de respect in acele momente. Poate nu a fost cea mai buna metoda sa "zic adio" unei prietenii dar nici sa o continui fals si prost. Decat sa traiesc in negare prefer sa las stalpul dupa care ma ascund uneori si sa ma decid ca continui fara acele lucruri care ma deranjeaza. Daca dovezile si promisiunile au fost doar ca sa fie atunci cred ca cel mai corect ar fi sa nu se insiste si sa se minta sperand ca poate persoana "nu s-a prins". Nu mai exista ieri "aici" si maine "acum"...or are you fully in or are you fully out... si pentru moment s-a decis, deci fara scuze penibile si intrebari retorice. Normal ar fi sa iti asumi decizia, rolul murdar pe care l-ai jucat si sa te sustragi fara insistente care s-ar putea termina urat. Asa ca "enjoy;;)"
*
Acum ca e bine, noi suntem bine (:x m.o.a.o.), ele sunt bine...o alta zi ma asteapta si ma entuziasmez ca un copil cand vede cadoul dorit...va fi greu dar se va merita!
*
Smile until the end and beyond because it's awesome even when it's not!
*
*
L.I.B:*:*:*
*
*
Nu imi place cum reactionez in anumite momente, am lipsuri mari, o atitudine care enerveaza in clipe dar mereu am stiut si am demonstrat ca atunci cand dau, dau tot si ma astept sa primesc minimul de respect in acele momente. Poate nu a fost cea mai buna metoda sa "zic adio" unei prietenii dar nici sa o continui fals si prost. Decat sa traiesc in negare prefer sa las stalpul dupa care ma ascund uneori si sa ma decid ca continui fara acele lucruri care ma deranjeaza. Daca dovezile si promisiunile au fost doar ca sa fie atunci cred ca cel mai corect ar fi sa nu se insiste si sa se minta sperand ca poate persoana "nu s-a prins". Nu mai exista ieri "aici" si maine "acum"...or are you fully in or are you fully out... si pentru moment s-a decis, deci fara scuze penibile si intrebari retorice. Normal ar fi sa iti asumi decizia, rolul murdar pe care l-ai jucat si sa te sustragi fara insistente care s-ar putea termina urat. Asa ca "enjoy;;)"
*
Acum ca e bine, noi suntem bine (:x m.o.a.o.), ele sunt bine...o alta zi ma asteapta si ma entuziasmez ca un copil cand vede cadoul dorit...va fi greu dar se va merita!
*
Smile until the end and beyond because it's awesome even when it's not!
*
*
L.I.B:*:*:*
*
duminică, 3 aprilie 2011
Azi...
..sunt dezamagita
..ma pierd
...ma pierzi
...nu imi pasa
...ma enervez
...sunt negativa
...si vremea e la fel
..te prefaci ca nu intelegi, cand de fapt nu vrei
...ma chinui
...imi revizuiesc planuri
...si prietenii...
...arunc promisiunile
...si imi construiesc altele
...ma intreb "cum?"
...ma doare, dar imi revin
...e ceata
...si nu mai am un loc...
...ma sufoc
...sunt in alta lume
...ma bucur ca va e bine!
...acum, inchei!
*
..pentru ca mi-e dor!
*
l.i.b.
..sunt dezamagita
..ma pierd
...ma pierzi
...nu imi pasa
...ma enervez
...sunt negativa
...si vremea e la fel
..te prefaci ca nu intelegi, cand de fapt nu vrei
...ma chinui
...imi revizuiesc planuri
...si prietenii...
...arunc promisiunile
...si imi construiesc altele
...ma intreb "cum?"
...ma doare, dar imi revin
...e ceata
...si nu mai am un loc...
...ma sufoc
...sunt in alta lume
...ma bucur ca va e bine!
...acum, inchei!
*
..pentru ca mi-e dor!
*
l.i.b.
sâmbătă, 19 martie 2011
luni, 14 februarie 2011
E un sentiment intors pe dos, vazut intr-o umbra si simtit in extremitati.
Incepe usor, ca o dimineata de vara, cu o privire... cu pasi mici te arunci in gol chiar daca cuvintele te tin. Nu iti pasa si tot ce vrei e sa pastrezi ceva din celalalt. Egoismul sau pur si simplu nevoia de a simti te imping catre limita. Nu e sanatos dar in acel moment nici nu vrei asta, vrei doar sa ramana. Iar apoi intri in sevraj, cu inima tremuranda, cu privirea in ceata si cuvintele haotice, cu mintea vraiste si trupul nepasator. Si trec zile, reprosuri, caderi si minuni pana realizezi ca de fapt nu asta inseamna sa "pastrezi"... Iti revii adunand bucati din tine, construind din nou gandurile si linistindu-ti inima. Zici ca azi iti e mai bine, crezi de fapt ca azi iti e mai bine. Nu mai vrei sa il vezi plecand, dar nici nu ii mai furi obsesiv din promisiuni. Chiar daca pleaca, tu vei fi acolo...mereu vei fi acolo cu totul strans, zambind si cautand momentul in care va reveniti....A doua zi e cel mai greu, nimic nu e complet si totul se scalda intr-un intuneric sufocant. Si reincepi sevrajul cu mai mult curaj chiar daca acum traiesti intre doua trenuri, mereu pe fuga, mereu pe jumatate...stiind ca la un capat e ceea ce vrei, ceea ce te poate scoate dintr-un cosmar sentimental...
*
[I need you like the moon need the moon to shine,
every second you depon my mind.]
*
duminică, 23 ianuarie 2011
*
O sambata pierduta in imagini si fum. Alte intrebari ce nasc alte semne. Tigarile tale favorite si o speranta. Repetarea aceluiasi gand si scenarii cladite cu atentie si pasiune. E o liniste pentru ca urmeaza o furtuna. E nimic pentru ca urmeaza tot. Continut slab si vag. Patul e gol. La fel si peretii. Camera s-a transformat intr-un instrument de tortura pastrand vii amintirile. Le derulez la infinit si o iau de la capat de fiecare data. Discutii lungi, prea lungi, sfaturi proaste, bune, ale lor, mi le insusesc cuvant cu cuvant. Aleg. Raman la ce imi convine sau le ce se muleaza pe situatie. Suspiciuni aruncate degeaba din cauza unui trecut imperfect. Dorinta de a schimba sau de a stabiliza se dilueaza in realitatea construita. Particica cu particica, pierd sau castig raman adepta viitorului. Sentimentul de dezamagire si distantarea sunt piedicile in fata unui drum drept dar greu. Ganduri trec, raman, influenteaza. Nu mai exista pauze si nici modalitati de sustragere. Acum e un mare haos, in care incerc sa gasesc o liniste care nu imi apartine inca. Vizualizez si ma entuziasmez, dar nu scap de sentimentele de teama. E o noua zi, un alt sfarsit, un alt vis, un noua incercare. Revizuim si repetam maine. Altfel. Dar pana la urma la fel. Nu ne mai jucam, nu ne mai amestecam, sunt alte directii care iti cer rabdare si toleranta, pastrare si confesiuni pe jumatate. Nu mai e plin, dar incercam sa transformam unele adevaruri in minciuni, ignorand. Vreau, ca intodeauna, dar concluzia e mereu alta. Vreau, ca intodeauna, dar voi ramane in incertitudine pana la clipa "0"....iar asa incepe numaratoarea inversa, in care haosul va fi bine conturat, iar limita dintre bine si rau se va pierde cand voi alege. Nu mai e azi, iar planul reincepe, derulandu-se intr-o rutina deranjata doar de zgomotele provocate de conexiunile prost facute aleator.
*
Dar orice s-ar intampla, sperand sa gasesc acel ceva...
You introduced me to life, that I’ve never known
When I’m by your side that’s when I’m feeling home
And my only attempt is to make you smile, I promise
So believe what I say when I say I’m real
Cuz there ain’t no mistake in the way I feel
Baby open your heart and accept this love, I give you
Over the others, over my pride,
Over the faults I have in my life
I choose you
Over the others, over my pride
Cuz you’re the best thing, in my life
I choose you
Said I knew it was right, so I took the chance
Disregarded the challenge of the circumstance
Now you're too big a part of me to let you go, I promise
So despite the way that I make mistakes
And despite the direction this love may take
You can always be sure of me just have faith,
I got you , this much is true
*
duminică, 16 ianuarie 2011
Cum te obisnuiesti?
Cum e cu rabdarea?
Cum faci timpul sa treaca repede intre intervale?
Care e limita?
Unde e manualul de instructiuni?
Cum contracarezi efectele adverse?
Cum acoperi clipele goale?
Cum dai sens serilor?
Ce faci cu orele moarte?
Unde te opresti?
Cum continui?
De ce continui de fapt?
Mergem inainte, asta e singurul raspuns....
*
*
...Nu ştiu cine a zis
De un posibil abis
În care el şi ea se aruncă
Astăzi simt cumva că numai
Dragostea ta e pentru mine
recunosc
Nu ştiu cine-a greşit
Nu ştiu cine-a iubit mai mult
Mâine sigur o să-ncerc să te
iubesc mai mult ca ieri
Şi dacă, poate n-ai să mă crezi
Mi-e dor de tine,
Încearcă şi ai să vezi
că ţin la tine.
Sunt nopţi fără tine
Seri întregi încerc să te găsesc
Sunt nopţi fără tine, draga mea!
Nu ştiu cine a zis
Că cerul poate fi atins
Trebuie să ai răbdare
Într-o zi a venit
Destinul mi-a dăruit
Un curcubeu
Aş putea să-ncerc să urc încet,
încet către tine
Şi-n ziua ce va veni
Tot mai mult voi iubi
Căldura ta
Şi poate , dacă n-ai să mă crezi
Mi-e dor de tine,
Încearcă şi ai să vezi
Că ţin la tïne....
marți, 11 ianuarie 2011
Nu am vrut sa fac un review al lui 2010, nici prea multe planuri pentru 2011. Totul s-a derulat mult prea rapid pentru a simti ca a mai trecut un an, pentru a intelege de fapt ce este, ce a fost sau ce ar putea fi. Nici nu stiu unde am pierdut sirul, cert e ca a fost "un fel de 2 feluri". Am zambit, am ras cu dureri de maxilar, am plans, am visat, s-a intamplat, am pierdut, am continuat...si totusi a fost un an bun, despite of everything. Au fost insa, momente memorabile, clipe de neuitat sau vrut uitate, zile care vor ramane intiparite mult si bine. Deci, ce a facut anul un an aproape perfect au fost urmatoarele lucruri:
- intalnirile memorabile din Dune, MC si Geenie;
- mini excursia in Constanta cu arhicunoscutul NTM;
- luna intens lucrata cu Diva;
- Costinestiulus si Navodarius;
- cafelele de la spicu;
- terminarea facultatii;
- "Family Portrait" cu Miss M.;
- Zodiar, bha, Zodiar :))
- ploaia de stele;
- 17 Iulie;
- 26 Septembrie;
- Brasov;
- Suie Paparude;
- All the 4th of December;
- intalnirile random cu miss M in cele mai random momente;
- de fapt all the summer!
- Viata mea Sociala!
- Craciunul [the best i've ever had!]
- ultimile clipe din an!
That's all for now!...tie ce ti-a placut in 2010?
*
Melodia 2010
*
luni, 10 ianuarie 2011
Pentru ca saptamana se anunta a fi un pic mai altfel, mai plina, mai ...nu ca cele care au trecut..simt nevoia sa imi confirm, sa imi construiesc si sa imi pastrez anumite lucruri in minte. Dar pana la detaliere...
*
Cu cat judeci mai mult, cu atat iubesti mai putin
Honore de Balzac
Oamenii strica fiecare clipa de romantism prin încercarea de a o face sa dureze pentru totdeauna.
Oscar Wilde
The sentiment of love presupposes the sentiment of ownership.
Intamplator, oricine poate iubi.
F. M. Dostoievski
Dragostea nu pune multe intrebari, deoarece, daca incepem sa gandim, incepe sa ne fie frica. E o frica inexplicabila, nu poate fi exprimata prin cuvinte. De aceea nu intrebi, faci. Paulo Coelho
Este greu sa judeci lucid pe cineva pe care il iubesti.
Andre Gide
In iubire totul se schimba, toate devin insemnate: din-trun nimic se naste un colos.
Tudor Arghezi
*
[l.m.p]
*
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
*
Incep anul asa cum trebuie, cu un zambet nebun, cu o nevoie incapatanata de a pleca, cu privirea de copil si cu acele cuvinte care imi tot zburda prin minte... revenim...
*
[t.i]
You knew me better than anyone ever
And I remember your very first letter
We were so young and all that we wanted was more
We feed each other like rebels on Harley's
And I knew how to enter your body
But at the speed that we drove we were bound to wash out
We flew...
We flew, rockets to the sun
Knowin' we'd crash and burn
That's the risk we run when you fall, in love
And I could read every word you were thinking
You gave me something I never was given
It was heaven and hell all at once as we laughed, and cried
There always needs to be one that is willin'
To throw a rope down to someone who's slippin'
But sometimes you gotta know when to let it go...
*
Incep anul asa cum trebuie, cu un zambet nebun, cu o nevoie incapatanata de a pleca, cu privirea de copil si cu acele cuvinte care imi tot zburda prin minte... revenim...
*
[t.i]
You knew me better than anyone ever
And I remember your very first letter
We were so young and all that we wanted was more
We feed each other like rebels on Harley's
And I knew how to enter your body
But at the speed that we drove we were bound to wash out
We flew...
We flew, rockets to the sun
Knowin' we'd crash and burn
That's the risk we run when you fall, in love
And I could read every word you were thinking
You gave me something I never was given
It was heaven and hell all at once as we laughed, and cried
There always needs to be one that is willin'
To throw a rope down to someone who's slippin'
But sometimes you gotta know when to let it go...
*
marți, 21 decembrie 2010
Simt cliseu in aer. Facand o comparatie intre anul acesta si ceilalti ani, simt ca mi-am pierdut acel "spirit al sarbatorilor". Daca in fiecare an de pe 1 Decembrie in mine se declansa o nevoie nebuna de avea luminite prin casa, colinde prin toate camerele si un zambet molipsitor pe fata, anul acesta imi doresc clipe lungi traite si simtite prin toti porii. Imi surade idea de a deveni pentru cateva zile copil, de imbratisa zapada si de a vedea filme despre miracole. Dar azi raman la conceptul de idee. Pentru ca realitatea te loveste si observi cu indignare ca nu esti mai bun, ca fericirea a trecut, ca luminitele palesc, zapada se topeste sau devine sufocanta, iar luna aceasta devine doar o perioada de tranzitie, perioada in care ar trebuii sa revizuim liste, sa facem altele, sa ne promitem ca o sa fim altfel. Nu stiu de ce azi imi este greu sa mai cred in asta. Da, revizuim dar nu pentru ca vine sfarsitul unei perioade ci pentru ca e bine pentru sanatatea noastra. Da, facem liste pentru ca vrem mai mult de la noi. Si nu, nu suntem mai buni acum. Nu poti fi bun pentru o perioada, nu poti iubi acum si atat, nu poti darui doar azi. Pentru astea nu exista termen limitat. Poti fi egoist, gandindu-te doar la ce ai si ce faci, poti fi la fel gasind in tine acel lucru care poate schimba sau poti fi realist si sa inchei socotelile de pe acum.
Craciunul a devenit publicitate. Cumparam mult si prost, etalam vise pe banda rulanta, spunem cuvinte inutile dar care aduc zambet acum. Creionam o lume imaginara in care intretinem sentimente si ascundem conflicte. Tragem o cortina peste realitate si dormim cu gandul la zile mai bune. Incepem sa pronuntam din ce in ce mai mult cuvantul "familie". Parca nu mai e asa invechita, parca acum mai vrem, parca ne-am spala pacatele. "Acasa" capata proportii colosale, devenind indispensabila in Decembrie. [Mai bine mai ascult un colind, poate intru in stare.] Si imi regasesc si eu pasiunea pentru a-mi impodobi bradul, pentru a ma trezi gandidu-ma la ce bine si cald imi e. Dar cand ma gandesc ca "noul an" o sa imi aduca un eveniment destul de neplacut si ca tot ce simt acum o sa paleasca, ma pierd si mai mult de semnificatia zilelelor. E ironic, da! Asta simt! Ca totul e o ironie mare si nu, nu pot sa ma bucur in conditiile in care totul se misca, nimic nu se pastreaza, totul se schimba. Poate o sa fie bine sau cine stie ma transform in ce eram anul trecut. Cert e ca acest Craciun va fi unul plin!
Asa ca lasand la o parte, revolta mea pe destin...va doresc si imi doresc un Craciun in care realitatea chiar sa fie mai buna si sa dureze, caldura si zile mai bune!
B.H.
*
Smile:D
*
Craciunul a devenit publicitate. Cumparam mult si prost, etalam vise pe banda rulanta, spunem cuvinte inutile dar care aduc zambet acum. Creionam o lume imaginara in care intretinem sentimente si ascundem conflicte. Tragem o cortina peste realitate si dormim cu gandul la zile mai bune. Incepem sa pronuntam din ce in ce mai mult cuvantul "familie". Parca nu mai e asa invechita, parca acum mai vrem, parca ne-am spala pacatele. "Acasa" capata proportii colosale, devenind indispensabila in Decembrie. [Mai bine mai ascult un colind, poate intru in stare.] Si imi regasesc si eu pasiunea pentru a-mi impodobi bradul, pentru a ma trezi gandidu-ma la ce bine si cald imi e. Dar cand ma gandesc ca "noul an" o sa imi aduca un eveniment destul de neplacut si ca tot ce simt acum o sa paleasca, ma pierd si mai mult de semnificatia zilelelor. E ironic, da! Asta simt! Ca totul e o ironie mare si nu, nu pot sa ma bucur in conditiile in care totul se misca, nimic nu se pastreaza, totul se schimba. Poate o sa fie bine sau cine stie ma transform in ce eram anul trecut. Cert e ca acest Craciun va fi unul plin!
Asa ca lasand la o parte, revolta mea pe destin...va doresc si imi doresc un Craciun in care realitatea chiar sa fie mai buna si sa dureze, caldura si zile mai bune!
B.H.
*
Smile:D
*
miercuri, 15 decembrie 2010
Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie
*
Pasi ramasi, umbrele ascunse, intrebarile nebune, tu alergand lunatic, cuvintele rostite sau simtite, totul ramane inscriptionat. Simti clipele in ani, si e bine. Simti apropiere, si e bine. Simti multe, si toate sunt bune. In sfarsit e bine. Si mereu zambesti si oricat de greu ar fi si ai plange, zambesti pentru ca nu poti face altceva. Acum jumatatea e plina, frigul e suportabil si albul e fix ceea ce vrei. Nu mai cauti raspunsuri, nu mai vrei incheieri, treci peste distante si ajungi sa realizezi ca iti place si asa. Accepti pentru ca devine mai usor. Zambesti pentru ca e alb si liniste.
*
joi, 2 decembrie 2010
Totul se schimba. De ieri pana azi. De atunci pana acum. Nu mai recunosc nimic. Nici noptile nu mai sunt la fel. Oameni dispar. Si zilele la fel. Nu ne mai iertam. Ne confruntam si pierdem. Planurile nu se mai fac si se asteapta. Eu astept. Lumina isi pierde intensitatea si inghetam, inghetam pentru ca altceva nu putem face. Numar pana la final cand in sfarsit vom putea pasi sper un nou ceva. Azi nu e azi si viitorul inseamna doar cateva zile pentru ca in rest e ceata si fum, pentru ca in rest e frica.
*
your bedroom eyes..
Vezi mai multe video din incredibil
Step out from work, two missed calls, private number but i know its her
So I call her right back ask 'what time are you coming over?'
Turns up at mine, half nine, never on time
looking oh so so fine
We stay up late and talk about our dreams
Oh how they differ but we'll make them meet
See she's got ambitions, and I've got visions
She's doing hers, I'm doing mine
Keep telling her that we'll be fine
She's here to see her in the city lover
We fight the cold together under cover
I hope tonight will be no different from the others
As we set the scene, set the scene
She looked at me with those bedroom eyes
I broke into my come here smile
She looked at me with those bedroom eyes
I reached over and turned out the light
The suns gone down and the demons on the street come out to play
City lights light up, drinkers drink up, ravers rave
Meanwhile we're inside, me and my girl
I tell her it's your world, she says mine and we're doing all right tonight
While I play my guitar she reads her magazines
She giggles in the background looking at the singers and the beauty queens
I turn around, to look at mine, I feel inspired
I write a couple lines and over to her I slide
She's here to see her in the city lover
We fight the cold together under cover
I hope tonight will be no different from the others
As we set the scene, set the scene
She looked at me with those bedroom eyes
I broke into my come here smile
She looked at me with those bedroom eyes
I reached over and turned out the light
*
vineri, 26 noiembrie 2010
Stupid questionz for a stupid day...
1. Someone sees you trying to sleep, closing your eyes, he/she asks:
Q: Are you sleeping?
A: No, I’m practicing how to be dead....>:)
2. Imagine yourself bringing your damaged TV to a technician to be repaired and he asked:
Q: Do you want to repair this TV?
A: No, I’m just bored, so I’m walking my TV around here... [lol]
3. Its raining and you going out, your friend saw you and he asked:
Q: Are you going out at this time of rain?
A: Nope, going out on the next rain...
4. You just woke up, and your friend asked you...
Q: You're awake?
A: What? No, I’m sleep walking... 8-|
5. Your friend calls your house phone:
Q: Where are you?
A: I’m here at the bus stop.... :))
6. Someone saw you going out from the bathroom, wet...:
Q: Did u just have a bath..?
A: Nope! I fall into the toilet...! -.-
7. You in a hotel or somesort, at the very bottom floor, going into a lift, the guy in the lift says:
Q: Going up?
A: Uh, no... I’m waiting for the building to go down for me...\m/
8. You bring flowers to your girlfriend, and yet she asked:
Q: Wow, is that flowers?
A: No it isn’t darling; it’s just some veggies with some grass....
9. You in a public toilet with the handle had a writings of "Vacant/Occupied", you get in, and turn the handle to Occupied, yet someone came and knocks:
Q: Is there anyone in there?
A: (With a cute voice) No, no one here, this is shit talking.. :)
10. Your friend knows you are working and he /she text messages you, and asked:
Q: Where are you?
A: I’m in a high tech prison that has facebook...\m/
*
marți, 23 noiembrie 2010
*
Ne amestecam, printre asternuturi si atingeri. Ne amestecam, printre ganduri si cuvinte. Noptile capata sens iar libertatea devine ea in adevaratul inteles. Zambetul de dimineata, tigara si cafeaua, melodia si privirea... Zgomotele de fundal, pleoapele inchise, lumina tremuranda si vantul. Nimic nu este etern, dar pentru un moment, un singur moment clipa ingheata! Cum e sa te joci cu timpul? Cum e sa nu iti pese de el? Cu fiecare din noi, cu fiecare din voi avansam printre piedici si fericiri. Alarma suna, o ignori si iti cauti stabilitatea iar atunci cand o gasesti restul devine inutil.
Jocurile prostesti, pasii mici, chicotelile de rigoare intr-o dimineata ce se voia normala...Azi e diferit...de azi va fi diferit...pentru ca totul poate fi bun...si va fi atat timp cat...
*
..."would u do the same?"
*
joi, 28 octombrie 2010
miercuri, 27 octombrie 2010
*
E urata. Te deprima. Si o simti in toti porii. Dai de ea peste tot. Si ziua si noaptea. Si iti strica momente. Te strica pe tine. It fura zambetele. E opusul la tot ce ai simtit pana acum. Te trezesti si realizezi ca azi nu ai chef de ea. Si totusi nu poti sa o eviti. E singura care inseamna finalul. Un final provizoriu dar care tine. Cum sa scapi? Cum sa uiti? Cum sa treci peste ea? Plimbarile devin scurte iar pasi nu mai vrei sa ii mai faci prin frunzele cazute la datorie. Vantul nu mai ia ci lasa, lasa fiori, dorinte prafuite si teama. Ea ia incet incet si oameni . Ti duce in alte parti, departe si te simti singur. Ajungi sa fii tu si atat. E imperfecta. Dar fara niciun gram de stralucire ascunsa. Nu poate fi completa nici macar de eforturile grele a unora. Acum observi tot ce inainte era pierdut. Fetele stinghere, nerabdarea, tristeatea, raceala oamenilor si limitele. De ce? Pentru ca asa e ordinea, nimic nu tine, nimic nu e pentru todeauna si totul lasa urme. Spre mai rau. Asa e ea. Spre mai bine peste ceva timp.
Dar acum, acum e depresie. Acum ies la iveala plafonarea, comoditatea si lipsurile. Acum esti tu, dar gol, in fata unei oglinzi in care vezi o imagine denivelata plina de petice si nu poti sa o ascunzi. Acum e timpul sa nu iti placa! Pentru ca asa e ea, e haosul nostru in care suntem mai putin noi! Sub hainele groase ne gandim la ce a fost si cu groaza la ce va venii. Printre masinile si ele saturate, ne jucam cu iluziile ca la barbut.
Regres, pentru o perioada. Curaj pentru alte perioade. Rebeli dar doar in fata oglinzii. Noi plini de defecte in fata ei, cea care strica randuri si ceruri, creand impresii gresite, punand etichete false, ingropand libertati si eliberand bariere...
*
In alta ordine de idei...
psycho bitch get the fuck out de aici :))
:x
*
E urata. Te deprima. Si o simti in toti porii. Dai de ea peste tot. Si ziua si noaptea. Si iti strica momente. Te strica pe tine. It fura zambetele. E opusul la tot ce ai simtit pana acum. Te trezesti si realizezi ca azi nu ai chef de ea. Si totusi nu poti sa o eviti. E singura care inseamna finalul. Un final provizoriu dar care tine. Cum sa scapi? Cum sa uiti? Cum sa treci peste ea? Plimbarile devin scurte iar pasi nu mai vrei sa ii mai faci prin frunzele cazute la datorie. Vantul nu mai ia ci lasa, lasa fiori, dorinte prafuite si teama. Ea ia incet incet si oameni . Ti duce in alte parti, departe si te simti singur. Ajungi sa fii tu si atat. E imperfecta. Dar fara niciun gram de stralucire ascunsa. Nu poate fi completa nici macar de eforturile grele a unora. Acum observi tot ce inainte era pierdut. Fetele stinghere, nerabdarea, tristeatea, raceala oamenilor si limitele. De ce? Pentru ca asa e ordinea, nimic nu tine, nimic nu e pentru todeauna si totul lasa urme. Spre mai rau. Asa e ea. Spre mai bine peste ceva timp.
Dar acum, acum e depresie. Acum ies la iveala plafonarea, comoditatea si lipsurile. Acum esti tu, dar gol, in fata unei oglinzi in care vezi o imagine denivelata plina de petice si nu poti sa o ascunzi. Acum e timpul sa nu iti placa! Pentru ca asa e ea, e haosul nostru in care suntem mai putin noi! Sub hainele groase ne gandim la ce a fost si cu groaza la ce va venii. Printre masinile si ele saturate, ne jucam cu iluziile ca la barbut.
Regres, pentru o perioada. Curaj pentru alte perioade. Rebeli dar doar in fata oglinzii. Noi plini de defecte in fata ei, cea care strica randuri si ceruri, creand impresii gresite, punand etichete false, ingropand libertati si eliberand bariere...
*
In alta ordine de idei...
psycho bitch get the fuck out de aici :))
:x
*
duminică, 3 octombrie 2010
*
pentru ca am revazut "closeR" pt a'n'spia miia oara si am avut acelasi sentiment...mai amplificat, mai profund, mai ciudat...
A. : I don't love you anymore!
D. : Since when?
A. : Now, just now...
[...]
A. : No one will ever love as I much as I do. Why love isn't enough?
*
...And so it is
Just like you said it would be
Life goes easy on me
Most of the time
And so it is
The shorter story
No love, no glory
No hero in her skies...
*
miercuri, 29 septembrie 2010
*
Niciodata nu mi s-a parut mai deprimanta ploaia decat in seara asta...Ceea ce candva imi spala emotiile, in seara asta mi le-a acoperit cu un sentiment de coborare. E greu in tot intunericul sa gasesti acea bucatica de lumina care sa te transpuna intr-o stare de bine. E greu sa gasesti iesirea in toata confuzia creata. Nu imi place cand nu stiu cum sa reactionez, cum sa fiu eu dar nu eu, cand merg pe apa cuprinsa de teama ca din moment in moment o sa ma cufund si o sa ma uit. Secundele trec, scenariile se cladesc atent cu scopul de a ma darama iar clipele de dupa transforma minutul de fericire in instabilitate...
Cum e sa iti calculezi orice pas? Cum e sa te gandesti la absolut orice miscare? Cum e sa vezi inevitabilul inainte de dezastru? Cum ar fi sa castigi de fiecare data? Ar fi un joc de sah, total tehnic, absolut previzibil. Si daca mie mi-ar placea previzibilul? Si daca macar o data as prefera sa stiu si sa fiu sigura decat sa ma las dusa de val? Si daca azi nu vreau sa mai risc? S-ar pierde tot? As incheia totul inainte sa incep? Sau as castiga tot dintr-o singura miscare?
Cate intrebari, cate pierderi, cate complicatii, cate pauze... Le adoram, le imbinam cum voiam eu, le puneam pe masa cand aveam eu chef. Dar ploaia le-a stricat... Le-a schimbat, si au devenit total respingatoare! Urasc ploaia, ma duce intr-o stare dubioasa, in care totul pare inaccesibil si gandurile se transforma intr-un mod continuu si aleator...
Dar azi nu mai e vara...acum e toamna si e altfel...
*
Melodia serii...
While I had from the sun
It's better if you don't understand
Cause you wont know what it's like
Til you try
You know I've been waiting on the other side
And you, all you gotta do is cross the line
I could wait a whole life time
But you just gotta decide
*
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
