go baby go..nowhere for now though..

Intodeauna am stiut ce vreau sa fac. Intodeauna am avut planuri pe perioade lungi. Intodeauna pana acum.

As zice ca totul a inceput intr-a 10a cand jonglam intre profesia de medic cardiolog si medic psiholog. Dar aveam probleme cu "vederea sangelui" si a2a era un job blamat de multe persoane din jurul meu. Bene, mi-am promis ca ma intorc la asta mai tarziu. Apoi ultimii 2 ani i-am petrecut visand la marea Academie de Studii Economice. Pregatiri, eforturi, vise cu ochii mai mult sau mai putin deschisi, praf si un sfarsit comico-tragic called FSE:)). Revin.

La facultate, am descoperit Resursele Umane (mersi @) si stiam cine vreau sa fiu in 5 ani, aveam in cap si jobul ideal. De fapt imi construisem un castel de paie. Eram contrariata de faptul ca exista oameni care nu stiu ce vor sau cei care nu au o directie. Eram aparent perfecta pe partea asta. Pana intr-o seara de Martie cand la o discutie amuzanta, eu eram din ce in ce mai patrunsa de gandurile mele din liceu. Claudel (aka viitor medic cardio-chirurg) vorbea despre limfom, amputari si sarcoame de parca as relata eu ce am facut azi. Mi-a placut ca am vazut pasiune in el, un pic de nebunie si speranta (da Claudel speranta, poate pana la urma o sa fi bun :-" :))) si m-a apucat si pe mine nebunia cu medicina. Ca in toamna asta vreau sa fac. Dar inseamna 6 ani facultate si inca 6 rezidentiat iar asta ar duce la un total de 21 de ani de scoala efectiv. Cool shit!

Caut o solutie salvatoare pentru ca sincer nu stiu incotro ma indrept. De fapt cred ca sunt atrasa de tot ce are o semnificatie mult mai profunda care sa se alinieze cu asteptarile mele. Una dintre ele ar fi partea cu "ce lasi in urma ca om" si nu ma refer la o familie. Alegand o munca "statica" jonglez cu bani si un renume dar ca medic e genial (complexul asta:)) ) ai adrenalina, prea multa responsabilitate, oameni de toate natiile, evolutie si un nivel de satisfactie way too high. Vorbesc in necunostiinta de cauza sau poate din cauza lui Grey's Anatomy si Dr. House. Desi asta era viziunea mea si pana acum...poate prea ideala sau mult prea nerealista in conditiile noastre.

Imi mai lipseste sa imi fac o lista cu avantaje si dezavantaje sau sa ma trzesc intr-o zi si sa imi dau seama ca a fost un moft de moment, o piedica pe care mi-am pus-o singura, un gand tampit.
Asa ca pana imi gasesc o directie clara plina de semne luminioase indreptate corect ramane sa imi petrec clipele libere gandindu-ma at the right thing.

*

Azi citisesi o cartea destul de interesanta un fel de Gossip Girl prin ani 40 dar cu mai putina moda, personaje si incurcaturi...o sa revin cu citate si o noua carte :D..

*

Till later...my song of the day...

Uuuuu uitasem de "dogme"

*Bad Fadwa :)) -sounds better live-

*Hoy nu/ Por favor hoy nu/ Tomorrow i will do everything u want me to do / to be around you :))