Azi nu e o zi buna. Azi o e zi in care totul e pe dos, mai ales tu. Azi e o zi in care imi doresc sa inchid ochii si sa fie maine! Azi mi-am pierdut zambetul. Azi timpul poate sa fie egoist si sa treaca. Azi ma intorc in trecut si raman inchisa in tot ce e mai ciudat...
...A man I thought is just like Someone I could give myself to completely...
E joi. 26 August. S-a dus. E o zi buna totusi. Prima, de fapt, in care m-am trezit si am fost eu, singura, completa pentru un moment. Mi-am zambit si am plecat. Dupa mult timp in care totul a fost o furtuna, azi e senin. E foarte fain sa vezi cum te transformi, cum cresti, cum reusesti sa te ridici si sa iti pastrezi zambetul de copil pe fata. E o minune de fapt, cum noi putem sa ne pastram pe noi in tot procesul de schimbare. Desi, suntem la inceput.
*
Inca fac parte din confuzie, din nevoia de a simti pe propria piele ce inseamna viata, din nevoia de independenta si cunoastere. Da, inca nu stiu care imi e directia, dar stiu ce as vrea si imi asum responsabilitatea pentru ceea ce inseamna lumea asta neclara pentru mine. E un amestec dubios de teama, noutate, comoditate, pasiune, nerabdare si curaj care pompeaza mai multa adrenalina decat 4 cesti de cafea in 2 minute. Deja am planuri, deja ma vad crescand si incercand sa devin mai buna. Nu vreau sa ma gandesc ca as putea cumva sa raman in acelasi loc, sa regret ca nu am facut mai multe pentru mine sau ca nu stiu cum, intre 2 liste am uitat sa traiesc. De asta, am inceput sa ma privesc din exterior, sa ma vad ca un om care nu mai are timp sa se joace. E prea devreme? Nu, pentru ca mi se pare stupid sa iti impui de la o anumita varsta sa fii altfel, sa incetezi cu tot si sa te dedici lucrurilor "mature"...asa ca incep de pe acum [:D]. Azi ma simt "inspirata" [:))] si o sa imi incep realitatea...
*
Ma bucur ca azi a fost prima zi in care m-am trezit lipsita de gandurile cu povestea nereusita si ca nu i-am mai dus dorul. Ma bucur ca azi e prima zi in care o sa contez eu...
*
O zi buna si melodia zilei...[it is always this feelin':x...no matter what]
Unii reusesc in cateva secunde sa distruga ce alti nu apuca sa simta sau sa vada. Unii sunt atat de ignoranti si incapatanati incat totul paleste in urma lor. Unii refuza schimbarea si incercarea pe care altii si le doresc toata viata lor. Unii sunt atat de orientati spre propria persoana incat lumea din jur e doar accesoriu. Unii se simt prea bine in pielea lor. Iar unii sunt doar prosti si nu o sa isi dea seama niciodata de acest lucru..pentru ca nu vor deschide ochii niciodata sa vada care au fost pierderile in drumul lor fanatic. Unii merita fix cat valoreaza adica nimic. Si unii, unii ar merita ura! Dar efortul vs. rezultat e infim.
*
"si cum se schimba unii in curve nici nu iti vine sa crezi"
*
t's not that I didn't care It's that I didn't know It's not what I didn't feel, It's what I didn't show
"Damn it, damn it, damn it"...asta imi repet de vreo ora si devine enervant...De ce? E simplu, pentru ca am ajuns sa nu ma mai inteleg. Pur si simplu imi zic ca eu nu sunt asa, dar ma gasesc la sfarsit facand aceleasi greseli, avand acelasi comportament. Dap, imi merit apelativul de "copilaroasa" nu pentru ca as fi in genul ala sacaitor, ci pentru nu ma mai satur de a ma pune in situatii din care ies sifonata pe anumite planuri. Si ma consolez cu faptul ca s-ar putea sa fie oki ca sunt asa...deschisa si ca trec repede peste situatiile de mai sus dar am momente [de genu] cand stau si ma gandesc la "ce dracu a fost/e in capul meu". E un repros adus mie si stiu ca desi imi impun sa fiu rezervata si mult mai stapanita in anumite clipe, tot la fel de "zapacita" o sa raman. Pentru ca mai bine sa am un zambet pe buze mereu si sa dau 100% si sa risc pentru ceea ce vreau si sa sper decat sa ma ascund si sa fiu comoda si sa raman in spatiul meu. Dar atunci, de ce ma tot gandesc la a2a varianta? Ei na, nu ma inteleg... Mi-ar placea sa fiu altfel, sa fiu pe plac tuturor sau macar sa se vada ce vad eu ...dar nu, sunt in seara asta mult prea pornita pe mine si pe ideea de a fi asa cum sunt. O sa ma potolesc, promit, pentru ca nu se merita sa dai tot mai ales anumitor persoane. O sa ma potolesc, promit, pentru ca nu mai e speranta si nu mai am chef sa risc cand nu exista reciprocitate. Dar as da orice pentru acel moment! ...
"Care e limita dintre pragmatism si copilarie? Unde incepi sa te schimbi? Cand incetezi sa mai crezi? Cum se pierde speranta? Cum uiti sa zambesti? Cand un principiu e remodelat? Cand inocenta se distruge? De ce cautam scuze? De ce le oferim dupa? Cum blocam ganduri? Cand invatam cu adevarat din greseli? Cand realizam ce am avut si ce am pierdut? De ce nu ne pare rau dupa asta? De ce nu ne intoarcem? De ce nu se intoarce roata? Cand spui ca ti-a ajuns? Unde e riscul? Unde e oportunitatea? Ce asteptam? Unde sunt faptele? Cum evadam? Cine ne prinde? Care e minciuna? Si unde e adevarul? Ce inseamna normal? Cand te deschizi? Unde intreci masura? Si care e solutia? Cand sunt 2? Care da mai mult? Care e jocul? Cum il castigi? Care e miza? Si cui ii pasa? Care decizie e buna? Si cum protejam? Care e pedeapsa? Si ce va fi maine? "
*
Ehe...pentru o saptamana aproape perfecta...pt discutii rautacioase, intrigante si revelatoare, pentru alcool si mare...pentru mister Bacardi B. si pentru prieteni nebuni...pentru frustrari, reveniri, reintoarceri, lacrimi, zambete, pentru o saptamana de "imi bag p*%a" si pentru un rasarit cliseu alaturi de mister R [da, da ..tu:D:*..btw mersi pentru tot;;):*]...pentru cei care s-au prefacut...si pentru cei care se intorc in trecut dupa ce acesta le-a facut mult rau...pentru cei care pierd sansa si pt cei care profita de ea...pentru cei care accepta riscul chiar daca au fost raniti si pentru cei care prefera ceva prost dar comod....pentru distractie, viitor, maturitate cu copilarie, pentru fetele mele [:*], progres si cuvinte mari, pentru fapte mari de fapt, pentru exceptii si riscuri, curaj si certitudine... pentru toate acestea exista ...Acum si Adio....
Postări
