Scrisoare neterminata

E timpul...dupa seara asta chiar e...dupa minutele de discutie cu Cristinutsa...dupa momentul in care am simtit ca am evoluat. Iti multumesc! Iar mR si Calin mereu reusesc sa imi puna un zambet mare pe fata pur si simplu...Dar cum ziceam e timpul sa imi incep scrisoarea trista, cu pete de fericire, cu subintelesuri si multe cuvinte...

(E o scrisoare adresata cuiva, fara target anume, e pur si simplu)

Draga "tu",

Nu am vorbit niciodata, dar ne cunoastem foarte bine. Am trecut intamplator unul pe langa celalalt, ne-am impiedicat de noi, am stat in aceasi masina si am fost in aceleasi locuri. Ne-am zambit aiurea, ne-am dus lipsa si ne-am incurcat in alte nimicuri. Am trait aceleasi experiente, cu aceiasi oameni si am avut aceleasi inceputuri si sfarsituri. De asta ma simt indatorata in ati multumi si in a te critica pentru deciziile proaste pe care le-ai luat in trecutul apropiat noua.

Voi incepe prin a te felicita pentru decizia de a intra intr-o organizatie de studenti, de a te implica, de a creste pe toate planurile. A fost si mai frumos cand ai zis ca te poti descurca cu un job si reusit sa le faci pe toate bine. Daca inainte aveai probleme de maturitate serioase si nu puteai sa duci nimic la capat din cauza teribilismului si a nevoiei de a fi mai sus, acum ai reusit sa poti lega prietenii sanatoase, sa pui bazele a ceva. Totusi, ai dat dovada de lasitate cand te-ai eschivat in toate felurile posibile in momente importante. Apoi, cum iti este tie firea, te-ai aruncat (dupa mii de regrete si cuvinte dure) in cercul vicios. Nu stiai ce faci, nu stiai de ce faci, dar ai continuat. Ti-ai pus masca de "hardcore" si te-ai luptat cu vantul.

Mi-a placut ca ai crezut si ca ai luptat in ce ai crezut. Ca ai fost in cantitati deseori prost proportionate umil, indraznet, pierdut, pus pe fapte, acolo, ipocrit, sincer, vulnerabil, fericit. Ai trecut prin multe lucruri gratis si ai mers. Ti-ai promis ca o sa incetezi, ca o sa fii mai bun, ti-ai promis multe. Ai indepartat cu usurinta prieteni adevarati pentru altii trecatori si aruncat cuvinte dure in spatele unor persoane prinse la locul nepotrivit. Ai iubit toate nimicurile pentru ca tu credeai in lumea ta ideala si "roz". Ai intors de multe ori obrazul pentru nulitati. Te-ai lasat calcat pentru ca in sinea ta era pentru binele tuturor. De asta, iti meriti "atributele generoase" care ti se ofera cateodata. Nu iti meriti in schimb atitudinea pe care o au unii cu tine, care au crescut in puf si sunt invatati sa fie niste "gretosi, antipatici, intepati si panarami". Din pacate a trebuit sa folosesc aceste cuvinte, crede-ma ca au fost cele mai dragutze pe care le-am gasit la ora asta.

A trecut luna dupa luna, conferinta dupa conferinta and u didn't build another life. Erai fericit cu lumea ta noua pana intr-o zi in care totul s-a prabusit iar cuvintele care ti-au fost spuse de mii de ori capatau sens ("e doar o organizatie, ce e dincolo e mai rau"). Si nu din cauza ca ai terminat, ci din cauza ca ai lasat sa se intample asa ceva, ai contribuit prin certurile la care ai asistat, la discutiile care nu trebuiau aminte, la greselile pe care le-ai facut pentru persoane care nu meritau. Acum te vindeci, greu dar te vindeci in sfarsit.

Ce iti amintesti? Iti amintesti lipsa de vointa? Relatiile proaste? Instabilitatea careia ii cauti leac ? Iti amintesti de lupta pe care o duci zilnic? De evolutia ta? De momentele in care erai considerat copil si nu aveai ce cauta ? De faptul ca esti plin de viata, loialitate si vulnerabilitate? De facultatea pe care ai aruncat-o in spate degeaba? De oameni care tin la tine? De sfarsitul zilelor in care te simti obosit pentru ca ai avut o zi plina? Iti amintesti. Dar sper sa iti mai amintesti si lectiile invatate on the hard way, de oameni care nu mai au ce cauta in viata ta, de sentimentul de "loto" si ca totul e bazat pe un motiv, ca deseori ei au o agenda ascunsa si bine stabilita in care tu esti o simpla insemnare. Copil e timpul sa devii adult!

La revedere,

PS. Crede mai mult in tine, fi mai cerebral si nu te mai dovedi atat!